Profesoara Alexandra Pogonii ne oferă o perspectivă realistă asupra provocărilor și satisfacțiilor predării limbilor străine (italiană, rusă și engleză) , traducerii și lucrului cu refugiații.
Cu o carieră diversă și o pasiune pentru conectarea culturilor prin limbaj, Alexandra împărtășește experiențele care i-au modelat abordarea profesională și personală.
De la dezvoltarea propriului curs online la sprijinul necondiționat oferit refugiaților, ea evidențiază importanța adaptabilității, empatiei și învățării continue.
Tranziția spre pasiunea pentru limbile străine a venit cu siguranță cu multe povești. Ai vreo amintire specială din această perioadă pe care ai dori să o împărtășești?
În urmă cu 4 ani, am început să-mi construiesc pas cu pas propriul meu curs online de grup, o experiență care a necesitat multă dedicație și a durat aproximativ 4 luni. A fost o experiență de neuitat. După finalizarea acestui proiect, la prima lansare am avut foarte multe persoane înscrise și foarte mulți abonați, fapt care mi-a confirmat că sunt pe drumul cel bun.
Obținerea certificărilor de traducător presupune multă dedicație. Ce te-a motivat personal să urmezi acest drum? Pentru mine, traducerea este un pod ce face legătura între două culturi, două limbi și două moduri de gândire. Drumul către o traducere profesională bună este plin de obstacole și necesită mult efort. Cu toate acestea, merită să mergi pe acest drum, să ajungi la destinație și să știi că munca ta a deschis acea fereastră între lumi.
Predarea limbilor străine poate fi o experiență plină de satisfacții. Există un moment cu elevii tăi care ți-a rămas în inimă?
Am multe momente frumoase care mi-au rămas în inimă și păstrez legătura cu majoritatea elevilor mei, chiar și peste ani. Acest lucru mi se pare extraordinar. Colaborez ca evaluator cu o școală din București, unde realizez zilnic teste de speaking pentru a stabili nivelul de limbă al diferiților candidați. Deși oamenii sunt adesea stresați de aceste conversații, reușesc să îi aduc într-o stare de confort, iar feedback-ul pozitiv pe care îl primesc confirmă că munca mea este apreciată.
În munca ta cu refugiații, ce lecție de viață valoroasă ai învățat?
Am învățat că toți suntem egali și trebuie să ne ajutăm reciproc necondiționat. A nu fost ușor la început, când am început să lucrez pentru fundația care sprijinea refugiații. Îmi amintesc de o familie dragă sufletului meu, căreia i-am fost alături de la începutul perioadei lor aici până când s-au întors în țara lor. Asemenea experiențe, trăiri și provocări le-am simțit și trăit împreună în egală măsură.
Fiecare profesor are propriile tehnici care fac învățarea mai specială. Ai vreo metodă personală de predare care te definește?
Îmbin metodele de predare clasice cu cele moderne, adaptându-mă nevoilor și intereselor elevilor mei.
Într-un domeniu în continuă schimbare, cum îți găsești inspirația pentru a rămâne mereu conectată și deschisă la noi cunoștințe?
Îmi propun mereu să încerc activități noi, să-mi depășesc limitele. Inspiratia adesea vine din cele mai neașteptate activități.
În calitate de părinte și profesor, cum echilibrezi provocările educației moderne cu timpul petrecut în familie? Este provocator, deoarece îmi cresc fiica singură, dar încerc să fiu cât mai prezentă în viața ei, conștientizând influența pe care o am și încercând să fiu un model pozitiv pentru ea.
Natura și lectura sunt refugiile tale în timpul liber. Care este locul tău preferat pentru a te reconecta cu natura și de ce?
Nu am un loc preferat, dar iubesc natura în toată splendoarea ei și îmi place să petrec timp în mijlocul ei, bucurându-mă de liniștea și frumusețea pe care o oferă.
Având o carieră atât de dinamică și plină, cum reușești să găsești timp pentru tine și care sunt micile plăceri care îți îmbogățesc ziua?
Am învățat să îmi găsesc câteva minute pe zi doar pentru mine, să mă bucur că exist și să mulțumesc universului pentru darurile sale.
Educația copilului tău este importantă. Există vreun sfat de parenting pe care l-ai descoperit și care te-a ajutat să navighezi prin provocările de a fi părinte în zilele noastre?
Am realizat că este esențial să îi lăsăm pe copii să își acumuleze propriile experiențe de viață, chiar dacă asta înseamnă să se confrunte cu anumite riscuri. Aceasta este cea mai importantă lecție pe care am învățat-o și pe care încerc să o aplic în educația fiicei mele.
