Într-o perioadă în care trecutul pare să fie adesea uitat sau trecut cu vederea, întâlnim oameni pasionați care dedică viața lor păstrării și împărtășirii lecțiilor istoriei.
Un astfel de om este Alex Andrieș, un profesor de istorie cu o perspectivă unică asupra trecutului și a modului în care acesta modelează prezentul și viitorul. Prin intermediul acestui interviu, Alex ne împărtășește viziunea sa asupra istoriei, de la evenimente care l-au marcat, cum ar fi revoluția din 1989, până la modul în care pasiunea sa pentru trecut îl ajută să se raporteze la provocările vieții cotidiene.
Descoperim un om care apreciază reziliența și importanța adaptării, un educator care și-a dedicat cariera transformării percepțiilor elevilor săi despre istorie și importanța acesteia. Alex ne vorbește despre personalități istorice care au influențat modul în care vede lumea, printre care și Nicolae Iorga, și despre lecțiile valoroase pe care le putem învăța din greșelile trecutului.
Acest interviu nu este doar despre un profesor de istorie; este despre un om care vede istoria ca pe o punte între trecut, prezent și viitor, un ghid care ne poate ajuta să navigăm prin complexitatea lumii actuale. Alex Andrieș împărtășește cu noi nu doar cunoștințele sale, ci și pasiunea, speranța și credința că, printr-o mai bună înțelegere a istoriei, putem construi un viitor mai luminos.
Cum ai descrie momentul sau evenimentul istoric care te-a fascinat cel mai mult și de ce?
Istoria este vastă, nu pot spune că am doar un eveniment favorit, dar, ceva ce m-a uimit a fost momentul revoluției din 1989. Dorința arzătoare a poporului român de a scăpa de sub jugul regimului comunist a fost unul din motivele pentru care mi-am dorit să aprofundez istoria, să-mi cunosc mai bine trecutul, și să pot împărtăși aceste idei cu tinerele generații.
Reziliența este o calitate pe care o prețuiești. Poți să împărtășești o experiență din cariera ta didactică care îți exemplifică această trăsătură?
Momentul în care am reușit să „convertesc” un elev, din ura pe care o purta față de istorie, în realizarea că aceasta este și va fi materia lui preferată.
În călătoria ta educațională, care a fost cel mai mare obstacol și cum ai reușit să-l depășești?
Obstacolul cel mare de până acum a fost adaptarea la modul de predare de la elev la elev. Suntem unici, unii înțeleg mai repede anumite aspecte, alții mai greu, și pentru a te mula pentru fiecare persoană în parte este dificil, dar nu imposibil. Norocul meu este că sunt o persoană răbdătoare, și reușesc mereu să îmbin momentele serioase cu cele amuzante și să ofer o stare de bine în jur.
Dacă ai putea să ai o discuție cu orice personalitate istorică, cine ar fi aceasta și ce ai dori să afli de la ea?
În cadrul arborelui meu genealogic, sunt înrudit cu domnul Nicolae Iorga. Dacă aș putea avea o discuție cu dumnealui, aș vrea să aflu cum de a luptat în jocul politic cu atâta înverșunare chiar dacă știa că putea să fie ucis, și el, dar și familia sa. Este rar un asemenea curaj, să riști totul pentru o patrie mai bună.
Care crezi că este rolul greșelilor din trecut în construirea unui viitor mai bun, atât la nivel personal, cât și în contextul istoric?
Este acea zicală veche, „Cei care nu învață din istorie, sunt condamnați să o repete.” – George Santayana. Viitorul nostru este clădit din acțiunile pe care le-am realizat în trecut. Prin greșeli învățăm să fim mai buni, să știm cum să gestionăm anumite momente care pot reapărea. Indiferent că vorbim de războaiele mondiale, o notă mică la școală sau o relație, orice greșeală făcută ne întărește caracterul.
Cum crezi că poate fi inspirată generația actuală de studiul istoriei pentru a-și atinge obiectivele personale și profesionale?
Am auzit de multe ori că istoria este plictisitoare, că nu te ajută în viață, nu poți repara o priză știind istorie ș.a.m.d. Recunosc, sunt anumite pasaje din istorie care nici pe mine nu mă pasionează, dar aici este farmecul, că ne putem orienta spre evenimente ce ne stârnesc interesul și ne satisfac propria sete față de cunoaștere. „Istoria nu este doar o simplă înșiruire de fapte și evenimente, ea este o știință ce permite cunoașterea trecutului prin raportarea la prezent.” – Anca Daniela Hut.
Există un principiu sau o lecție istorică pe care o consideri esențială pentru studenții tăi? Dacă da, care este aceasta și de ce?
Un exemplu ce-mi vine în cap este Ștefan cel Mare. O personalitate istorică cunoscută de mai tot poporul român. Din cele 36 de mari bătălii purtate, a pierdut doar 2, dar nu l-a făcut să plece capul în fața dușmanului sau a poporului. Ștefan a fost aclamat indiferent de soarta bătăliilor, deoarece avea un caracter de fier, știa să ridice moralul tuturor și era un lider desăvârșit. Așadar, o tărie de caracter îți oferă mai multe oportunități în viață, trebuie să fim puternici și să-i ajutăm pe cei din jur indiferent că ne sunt străini sau apropiați.
În ce mod consideri că pasiunea ta pentru istorie influențează modul în care te raportezi la provocările vieții cotidiene?
După cum spuneam și mai sus, istoria este vastă, și este nevoie de multă răbdare pentru a o înțelege. Răbdarea mă ajută să-mi gestionez emoțiile, să gândesc analitic și să iau decizia cea mai bună atunci când sunt supus presiunilor societății.
Ce sfaturi ai pentru cineva care dorește să urmeze o carieră în domeniul istoriei, având în vedere provocările și recompensele acestui drum?
De ce să mințim, drumul de profesor nu este unul ușor, mai ales în cadrul istoriei. Sunt multe provocări care pot apărea pe parcurs, dar dacă te consideri o persoană pasionată, glumeață și mai ales, cu o doză mare de răbdare la îndemână, este o cariera frumoasă de urmat. Cel mai bun sfat pe care îl pot oferi este de a fi tu însuți, și dă frâu liber pasiunii tale!
